Din antropologia alimentației :: despre mucenici

mucenici copti

Mucenicii sunt colaci tradiționali tipic românești care se pregătesc, se oferă și se mănâncă de 9 martie. Există două variante de bază de mucenici, cei copți, preparați din aluat dospit și presărați cu miere și nucă și cei fierți, un fel de supă dulce aromată și plină de nucă în care plutesc pastele în formă de opturi. Mucenicii sunt oferiți după obicei la biserică sau acasă – copiilor, rudelor și vecinilor.

Formele mucenicilor

Mucenicilor dospiți li se mai zice și ”sfinți” sau ”sfințișori” în Moldova și Bucovina, ”bradoși” sau ”brândușei” în Vestul Munteniei și pe alocuri în Oltenia, iar în Banat ”sâmți”.

Forma mucenicilor imită de cele mai multe ori forma corpului uman. Ei sunt modelați adesea în ”opturi”, sau în formă de spirală dublă. Pe alocuri (în sate din Olt, Argeș, Teleorman), brândușeii continuă să aibă formă antropomorfă la propriu, fiind modelați cu cap, picioare, mâini și chiar ochi, nas și gură.

”Făcea mucenici de cocă (44), îi fierbeam și puneam nucă și zahăr. Făceam și 44 de colăcei la cuptior. […] Se mai fac, dar rar […].”

În anumite zone din Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin, mucenicii au o formă simplificată, de turtă rotundă (azimă) pe care sunt imprimate cu ”țeava” 40 de semne.

”Colaci unși cu miere și înțepați cu țeavă de trestie.”

Pe alocuri (în Muntenia), de Mucenici se mai pregătește un colac special - ”uitata” sau ”uitata pentru morți”- cu formă antropomorfă, dar fără ochi. Prin acest colac ”se pomenesc” morții ”uitați”, cărora nu li se mai fac pomeni.

”[Românii foloseau mac] în special de Mucenici. […] îi ungeau cu miere de albine și după aceea presărau cu mac. Se mai face și acuma, se unge cu miere, dar macul a ieșit acuma.”

”Aluatul înainte se făcea de pâine, eu acuma am așa, o rețetă de post de cozonac. Și fac din aluatu’ ăla. Și se face optu’ ăla. Și mari, și mai mici, copți, miere de albine și cu miez de nucă. Se-mpart la oameni, pe la vecini, la copii.”

”În formă de 8. Îi ungea cu magiun de struguri, de pepeni.”

mucenici spirala opt

De ce se fac mucenici pe 9 martie

În tradiția creștină, la această dată sunt sărbătoriți cei 40 de mucenici de la Sevastia. Aceștia au fost soldați creștini din armata romană (de origine greacă și armeană) pe vremea împăratului Licinius (308-324) – prigonitor al creștinilor – care au fost condamnați la moarte prin înghețare nu au acceptat să renunțe la credința lor. Ei au fost obligați să se scalde în lacul înghețat din Sevastia, urmând să moară la scurtă vreme datorită șocului termic. Soldații au început însă imediat să se roage, iar rugăciunea lor a fost urmată de o minune: lacul s-a încălzit brusc și deasupra capetelor lor au apărut cununi strălucitoare. Imediat după aceasta au fost arși, iar rămășițele le-au fost aruncate în lac.

În mod tradițional, de 9 martie se pregătesc 40 de mucenici și se împart 40 de pahare de vin sau de țuică (adesea în loc de numărul ”40” apare numărul ”44”) pentru pomenirea martirilor de la Sevastia.

”Mucenicii în formă de 8. Se coceau pe vatră. Acum în tavă unși cu miere.”

”Se făceau 44 de sfințișori (colăcei) și se dădau cu 44 de pahare de vin.”

”Colaci unși cu miere: împărțeau 44 de colaci și 44 de pahare de țuică, pentru sănătate, spor la vite.”

Sărbătoarea creștină s-a suprapus însă, se pare, pe obiceiuri mai vechi, precreștine, care aveau legătura cu Anul Nou sau începutul anului agrar. În vremurile de demult, pe când funcționa încă calendarul pe stil vechi, la 9 martie avea loc echinocțiul de primăvară și o dată cu el începea anul.

În comunitățile rurale se mai practică și astăzi felurite ritualuri care au legătura cu inițierea activităților agricole și cu bucuria venirii primăverii. Pregătirea mucenicilor din aluat este acompaniată de focuri ceremoniale, cu efect purificator. De pildă, ”uitata” este ”jucată” de copii în jurul focului. De asemenea se face curățenie în gopodărie, arzându-se gunoaiele cu foc adus din casă (astfel căldura se trece dinăuntru în afară). De 9 martie se încheie și ciclul Babelor, zile cu vreme schimbătoare, în care iarna își mai poate face simțită prezența. De aceea se practică ritualuri de alungare a frigului precum jocul copiilor peste foc, dar și lovirea pământului cu bețe pentru a scoate căldura din el și a închide gerul înauntru.

De asemenea există obiceiul de a scoate plugul (care în prealabil a fost curățat, reparat și purificat) în mod festiv în fața casei. În această se obișnuia și să se încheie înțelegeri pentru întovărășirea la arat. Tot acum se fac diferite prognoze ale vremii în anul ce va urma: dacă plouă va ploua și de Paști, dacă în noaptea de dinainte de Mucenici dă înghețul, toamna va fi lungă, dacă tună, vara va fi prielnică culturilor și așa mai departe.

”Mucenicii, colăcei, ce plugar trecea cu plugul, îi dădea un colac cald.”

Semnificația mucenicilor din aluat 

Am menționat deja mai sus semnificația creștină, de amintire și pomenire a sfinților martiri de la Sevastia.

Tradițiile țărănești scot însă în evidență și caracterul de ofrandă al mucenicilor. Acum începe, și într-un fel se configurează, anul agrar. Diferitele ritualuri practicate pe 9 martie, inclusiv pregătirea și oferirea mucenicilor din cocă, sunt menite să influențeze în bine dezvoltarea diferitelor recolte și în general bunăstarea oamenilor în următorul an. Mucenicii închipuie așadar un act sacrificial (să nu uităm forma lor!) menit să protejeze culturile și oamenii, ei căpătând astfel conotații magice de influențare benefică.

mucenici copti

*

Mai multe despre colaci în general găsiți în articolul Din antropologia alimentației :: despre colaci.

*

Sursele mele:
Ofelia Văduva, ”Pași spre sacru”, Editura Etnologică, București, 2011
http://www.desarbatori.ro/martisor/mucenicii
http://www.crestinortodox.ro/religie/sfintii-40-mucenici-87984.html
http://www.vrn.ro/traditii-si-obiceiuri-pentru-cei-40-de-mucenici

Sursa tuturor citatelor:
coord. Ofelia Văduva, ”Valori identitare în Dobrogea. Hrana care unește și desparte”, Editura Enciclopedică, 2010

Articole înrudite:

2 păreri la “Din antropologia alimentației :: despre mucenici

  1. Oana J.

    Voi încerca rețeta ta! Sună foarte bine!
    Anul acesta sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici cade în Postl Paștelui, așa că mucenicii ar trebui gătiți fără lapte, unt, ouă…
    Ai cumva vreo variantă? :D

    Mulțumesc,
    Oana exRadu :P

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>