Din antropologia alimentației :: Despre mucenici

mucenici copti antropomorfi

Mucenicii sunt colaci tradiționali tipic românești care se pregătesc, se oferă și se mănâncă de 9 martie

Există două variante de bază de mucenici, cei copți, preparați din aluat dospit și presărați cu miere și nucă și cei fierți, un fel de supă dulce aromată și plină de nucă în care plutesc pastele în formă de opturi, tipici sudului țării. Mucenicii sunt oferiți după obicei la biserică sau acasă – copiilor, rudelor și vecinilor.

Formele mucenicilor

Mucenicilor dospiți li se mai zice și ”sfinți” sau ”sfințișori” în Moldova și Bucovina, ”bradoși” sau ”brândușei” în Vestul Munteniei și pe alocuri în Oltenia, iar în Banat ”sâmți”.

Forma mucenicilor imită de cele mai multe ori forma corpului uman. Ei sunt modelați adesea în ”opturi”, sau în formă de spirală dublă. Pe alocuri (în sate din Olt, Argeș, Teleorman), brândușeii continuă să aibă formă antropomorfă la propriu, fiind modelați cu cap, picioare, mâini și chiar ochi, nas și gură.

”cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare făcute din făină de grâu și frământate în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurine în formă de om.” (Simion Florea Marian, 1899, citat în Ghinoiu)

”Făcea mucenici de cocă (44), îi fierbeam și puneam nucă și zahăr. Făceam și 44 de colăcei la cuptior. […] Se mai fac, dar rar […].” (Văduva)

”În formă de 8. Îi ungea cu magiun de struguri, de pepeni.” (Văduva)

 

În anumite zone din Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin, mucenicii au o formă simplificată, de turtă rotundă (azimă) pe care sunt imprimate cu ”țeava” 40 de semne. Aceste cercuri mici rezultate erau simboluri ale Soarelui, ”ajuns în cursa sa anuală la echinocțiul de primăvară”. (Ghinoiu)

”Colaci unși cu miere și înțepați cu țeavă de trestie.” (Văduva)

mucenici de post

Pe alocuri (în Muntenia), de Mucenici se mai pregătește un colac special - ”uitata” sau ”uitata pentru morți”- cu formă antropomorfă, dar fără ochi. Prin acest colac ”se pomenesc” morții ”uitați”, cărora nu li se mai fac pomeni. Pentru pomenirea morților, de 9 martie se mai împărțeau pe lângă mucenici și fasole sleită, nuci, poame (fructe uscate), alune, iar în Bucovina se țineau praznice, unde se dădeau de pomană câte un colăcel, o lumânare și un pahar cu băutură. (Ghinoiu)

”În unele sate din Muntenia se făcea un <<bradoș mai mare, în formă de om, cu gură urechi și cu nas, dar orb, și-l numesc Uitata. Acesta se face întru pomenirea tuturor morților care în timpul anului ar fi fost uitați, adică nepomeniți. Acest colac, Uitata, este jucat de copii în jurul focului, ce se face în bătătură, apoi uns cu miere și mâncat. >>” (Simion Florea Marin, 1899, citat în Ghinoiu)

Conform etnologului Ion Ghinoiu forma cifrei opt ar putea fi o reprezentare a zeului indo-european antropomorf, iar colăceii rotunzi o reprezentare a zeiței geomorfe neolitice, practica facerii mucenicilor fiind o reminiscență ale jertfelor umane care aveau loc în cadrul ritualurilor de Anul Nou (care coincidea cu echinocțiul de primăvară).

”[Românii foloseau mac] în special de Mucenici. […] îi ungeau cu miere de albine și după aceea presărau cu mac. Se mai face și acuma, se unge cu miere, dar macul a ieșit acuma.” (Văduva)

Tot Ghinoiu pomenește și de copturi în formă de albină și pasăre, a căror semnificație este probabil legată de mitologia civilizațiilor neolitice din ținuturile noastre (celebrarea zeiței-pasăre).

De ce se fac mucenici pe 9 martie

În tradiția creștină, la această dată sunt sărbătoriți cei 40 de mucenici de la Sevastia. Aceștia au fost soldați creștini din armata romană (de origine greacă și armeană) pe vremea împăratului Licinius (308-324) – prigonitor al creștinilor – care au fost condamnați la moarte prin înghețare nu au acceptat să renunțe la credința lor. Ei au fost obligați să se scalde în lacul înghețat din Sevastia, urmând să moară la scurtă vreme datorită șocului termic. Soldații au început însă imediat să se roage, iar rugăciunea lor a fost urmată de o minune: lacul s-a încălzit brusc și deasupra capetelor lor au apărut cununi strălucitoare. Imediat după aceasta au fost arși, iar rămășițele le-au fost aruncate în lac.

În mod tradițional, de 9 martie se pregătesc 40 de mucenici și se împart 40 de pahare de vin sau de țuică (adesea în loc de numărul ”40” apare numărul ”44”) pentru pomenirea martirilor de la Sevastia. Acest obicei are rădăcini foarte vechi, fiind o reminiscență a marilor sărbători bahice din antichitate.

”Oamenii credeau că vinul băut la Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge și putere de muncă. Dacă cineva din satele în care se practica obiceiul nu putea bea atâtea pahare pline cu vin, trebuia să guste sau cel puțin să fie stropit cu vin.” (Ghinoiu)

”Colaci unși cu miere: împărțeau 44 de colaci și 44 de pahare de țuică, pentru sănătate, spor la vite.”

mucenici spirala opt

Sărbătoarea creștină s-a suprapus însă, se pare, pe obiceiuri mai vechi, precreștine, care aveau legătura cu Anul Nou sau începutul anului agrar. În vremurile de demult, pe când funcționa încă calendarul pe stil vechi, la 9 martie avea loc echinocțiul de primăvară și o dată cu el începea anul.

În comunitățile rurale se mai practică și astăzi felurite ritualuri care au legătura cu inițierea activităților agricole și cu bucuria venirii primăverii. Pregătirea mucenicilor din aluat este acompaniată de focuri ceremoniale, cu efect purificator. Cenușa provenită de la aceste focuri este presărată ritualic de jur împrejurul gospodăriei pentru protecție. De asemenea se face curățenie în gopodărie, arzându-se gunoaiele cu foc adus din casă (astfel căldura se trece dinăuntru în afară). De 9 martie se încheie și ciclul Babelor, zile cu vreme schimbătoare, în care iarna își mai poate face simțită prezența. De aceea se practică ritualuri de alungare a frigului precum jocul copiilor peste foc, dar și lovirea pământului cu bețe pentru a scoate căldura din el și a închide gerul înauntru (obiceiul ”baterii pământului cu botele”). În Banat se băteau cu botele și focurile aprinse în curți, uneltele folosite pentru aceasta fiind adesea modelate din aluat și mâncate ritualic.

”În timp ce loveau pământul cu bețele sau ciomegele [copiii] strigau: <<Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură. (Muntenia, Oltenia) >>” (Ghinoiu)

De asemenea există obiceiul de a scoate plugul (care în prealabil a fost curățat, reparat și purificat) în mod festiv în fața casei și se trăgea prima brazdă, simbol al începutului anului agrar. În această se obișnuia și să se încheie înțelegeri pentru întovărășirea la arat (la un plug de lemn se înjugau câte 4-6 boi). Tot acum se fac diferite prognoze ale vremii în anul ce va urma: dacă plouă va ploua și de Paști, dacă în noaptea de dinainte de Mucenici dă înghețul, toamna va fi lungă, dacă tună, vara va fi prielnică culturilor și așa mai departe.

”Mucenicii, colăcei, ce plugar trecea cu plugul, îi dădea un colac cald.” (Văduva)

Semnificația mucenicilor din aluat 

Am menționat deja mai sus semnificația creștină, de amintire și pomenire a sfinților martiri de la Sevastia.

Tradițiile țărănești scot însă în evidență și caracterul de ofrandă al mucenicilor. Acum începe, și într-un fel se configurează, anul agrar. Diferitele ritualuri practicate pe 9 martie, inclusiv pregătirea și oferirea mucenicilor din cocă, sunt menite să influențeze în bine dezvoltarea diferitelor recolte și în general bunăstarea oamenilor în următorul an. Mucenicii închipuie așadar un act sacrificial (să nu uităm forma lor!) menit să protejeze culturile și oamenii, ei căpătând astfel conotații magice de influențare benefică.

*

Mai multe despre colaci în general găsiți în articolul Din antropologia alimentației :: despre colaci.

*

Sursele mele:
Ofelia Văduva, ”Pași spre sacru”, Editura Etnologică, București, 2011
coord. Ofelia Văduva, ”Valori identitare în Dobrogea. Hrana care unește și desparte”, Editura Enciclopedică, 2010
Ion Ghinoiu, ”Sărbători și obiceiuri românești”, 2007
http://www.crestinortodox.ro/religie/sfintii-40-mucenici-87984.html

Articole înrudite:

2 păreri la “Din antropologia alimentației :: Despre mucenici

  1. Oana J.

    Voi încerca rețeta ta! Sună foarte bine!
    Anul acesta sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici cade în Postl Paștelui, așa că mucenicii ar trebui gătiți fără lapte, unt, ouă…
    Ai cumva vreo variantă? :D

    Mulțumesc,
    Oana exRadu :P

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>