Martie în grădina noastră :: Răsaduri, planuri, pregătiri

rasaduri dovleac gradina mea

Spre marele meu noroc, anul acesta voi avea parte de o grădină în toată regula. Un nou proiect mă va ține mai multe zile pe săptămână aproape de casa mătușii mele și implicit și de grădina sa. Sunt tare fericită să mă reapropii de acest loc care mi-a înfrumusețat multe vacanțe de vară în copilărie. De asemenea să pot vorbi despre o grădină care va fi și a mea, pe care o voi îngriji și eu din primăvară și până toamna târziu. De când mă știu am visat să am la dispoziție un petec de pământ unde să pot grădinări, căci plantele m-au fascinat dintotdeauna. Creșterea lor mi s-a părut mereu plină de mister, iar grădinăritul unul dintre cele mai minunate jocuri.

Experiențele mele din trecut într-ale grădinăritului sunt destul de sumare și se rezumă la plantele din casă și de pe balcon și la mica parcelă închiriată împreună cu câțiva prieteni dintr-o grădină ”la comun” aflată în Berlin-Wartenberg, în 2012, pe când mai locuiam încă în Germania. Am învățat atunci câte ceva, dar distanța mare între grădină și casa mea (aproape o oră cu transportul în comun) a fost clar un impediment. Ajungeam mult prea rar acolo și nu mă puteam îngriji cum trebuie de plante. Am învățat atunci printre altele cât de important este să fii mai tot timpul aproape de grădină pentru a obține rezultate bune și am continuat să visez la casa mea cu grădina de legume alături și un copac bătrân care să o umbrească.

Eram hotărâtă să scriu câteva articole despre noua mea experiență. De aceea m-a bucurat foarte tare propunerea Vicăi – autoarea blogului Flying Umbrellas și prietena mea -, de a ne înrudi grădinile prin scris. Vica grădinărește pe balconul ei din Antwerp, iar eu în grădina mătușii și unchiului meu de la marginea Bucureștiului – un contrast tare interesant. Vom publica câte un articol în prima zi a fiecărei luni și vom face trimitere una la articolul celeilate. Sperăm că inițiativa noastră va atrage cât mai mulți alți bloggeri care să împărtășească ce se mai întâmplă prin grădinile lor. Astfel considerăm articolele publicate la 1 aprilie un fel de prolog și o invitație pentru toți cei care vor să ni se alăture de la 1 mai încolo cu o nouă rubrică pe blogurile lor. Eu cred că va fi tare frumos să ne împărtășim astfel succesele și eșecurile și să ne mai sfătuim unii pe alții la nevoie.

rasaduri ardei gradina mea

În luna martie, mi-am petrecut toate orele de grădinărit pe balcon, pregătind răsadurile care vor fi transferate în grădină și în solar pe la sfârșitul lunii aprilie. Încă de prin februarie am început să îmi comand semințe din tot felul de soiuri, cu siguranță mult mai multe decât aș fi avut nevoie, dar ca o începătoare entuziastă, nu m-am putut abține de la diversitate. Am căutat surse de semințe de grădină, soiuri vechi, ”heirloom” – cum li se spune în engleză. Astfel am primit două pachete din România de aici și aici și unul din Germania de aici. De asemenea am solicitat cinci soiuri de la Banca de Gene din Suceava, instituție care se îngrijește de conservarea și perpetuarea de soiuri autentice românești.

M-am făcut astfel cu nici mai mult nici mai puțin de 14 soiuri de roșii (de Neamț, de Tulcea, de Vaslui, brâncovenești, inimă de bou și așa mai departe), 5 soiuri de ardei (dintre care nu lipsesc gogoșarii și ardeii iuți bulgărești), 3 soiuri de vinete și multe alte semințe: bob, soia, mazăre, porumb dulce și de floricele, kale, mangold, anghinare, fragi, tot felul de salăți, morcov, păstârnac, țelină, castraveți cornișon, dovlecei, dovleac, flori bune companion (crăițe, gălbenele), plante aromatice (busuioc, melisă, pătrunjel).

răsaduri roșii

Mare parte din roșii vor fi sădite în solar și pe parcela acoperită de lângă acesta. Roșiile multe sunt o constantă în grădina mătușii mele, de aceea m-am și încumetat la un asemenea număr de soiuri. Cât despre restul semințelor, vom vedea cum ne vom descurca. Voi încerca pe cât posibil să respect câteva principii de combinare a plantelor. În 2012 (când cu grădina din Berlin), mi-am cumpărat cartea lui Sepp Holzer, care m-a convins pentru totdeauna de rostul permaculturii. De pildă vom pune crăițe și busuioc lângă roșii (crăițele și busuiocul alungă dăunătorii) și vom planta împreună fasolea, porumbul și dovleacul (porumbul va juca rolul unui arac, iar dovleacul va forma un covor care va proteja pâmântul de buruieni).

De asemenea m-am hotărât să încerc mulcirea pe cât posibil a întregii grădini cu paie de grâu. Covorul de paie ar trebui să ușureze considerabil lupta cu buruienile, de asemenea să încetinească evaporarea apei din pământ. O regulă importantă care trebuie respectată este așezarea paielor la o oarecare distanță de tulpina plantei (măcar 5-10 cm), pentru a evita putrezirea acesteia.

seminte soiuri de gradina

Revenind la semințe, am sădit primele răsaduri, de roșii, vinete și ardei, în jur de 20 februarie și începând cu acum vreo două săptămânii am început să le răsădesc rând pe rând în ghivece mai mari. Pe viitor cred că mi-ar fi mai ușor să sădesc aceste plante direct în ghivece mari.  Pe la jumătatea lunii martie am semănat anghinare, kale, mangold și fragi, iar pe 25 martie, am sădit și câteva semințe de bostan englezesc, care au răsărit în câteva zile, uimindu-mă prin mărimea lor. Deja din a doua zi la lumina zilei arătau ca în poza de mai sus – grăsuțe și zdravene. La sfârșitul lui martie am semănat și ceva semințe de dovleac plăcintar, castraveți, dovlecei și plante aromatice. Deși știu că aceste plante merg semănate direct în grădină, m-am gândit că nu strică să le transfer cât de cât mărișoare în aer liber.

Roșiile au răsărit destul de repede, începând cu 4-5 zile de la plantare, dar ardeii și vinetele au întârziat încă mai bine de o săptămână. Drept urmare acestea din urmă sunt încă destul de firave și mici, pe când unele roșii au deja 4-5 frunzulițe.

Pentru roșii am strâns în ultimele două luni coji de ouă, pe care le-am mărunțit în mixer pe măsură ce se adunau. Am citit că un adaos de calciu în pământ le-ar ajuta să se dezvolte mai bine și să dea fructe mai gustoase. La mutarea răsadurilor în pământ, vom îngropa lângă rădăcină și o lingură de coji de ouă măcinate. Sunt curioasă dacă vor face vreo diferență. Voi lăsa o plantă ”neîngrășată” de control, pentru a putea compara rezultatele.

rasaduri kale gradina mea

Mai departe vom începe imediat lucrările de pregătire a pământului. Vom săpa, vom îngrășa un pic pământul, vom organiza brazdele, pentru ca spre sfârșitul lunii aprilie, să putem muta răsadurile în grădină și să continuăm cu semănarea celorlalte plante. Sunt nerăbdătoare să mă aflu în aer liber, plină de pământ și de praf, străbătută la sfârșitul zilei de oboseala aceea bună care promite un somn nemaipomenit. Abia aștept să revin cu fotografii și povești din grădina propriu-zisă,

*

Vă trimit mai jos la articolul Vicăi și sper ca de luna viitoare să ne strângem cât mai mulți grădinari scriitori.

@Flying Umbrellas: Martie în grădina din balcon – un nou început

De asemenea, atât eu cât și Vica, publicăm destul de des pe Instagram poze ”din grădină”. Ne puteți urmări live și acolo. Suntem @vicamo și @andreea_miez.

Nu în ultimul rând, pe Pinterest strâng idei noi legate de grădinărit aici.

*

Legenda fotografiilor:
1. Răsaduri de dovleac englezesc 2. Răsaduri de ardei 3. Răsaduri de roșii 5. Răsaduri de kale (Brassica oleracea Acephala)

Articole înrudite:

8 păreri la “Martie în grădina noastră :: Răsaduri, planuri, pregătiri

  1. Myky

    Spor la treaba ai o mare varietate de seminte!
    Eu mulcesc gradina de doi ani, nu cu paie, cu fan, iarba taiata si uscata, efectul este acelasi, rezultatul incontestabil, fereste gradina de buruieni si tine umezeala.

    Răspunde
    1. Andreea Autor articol

      Mulțumesc la fel! Sunt încrezătoare că mulcirea ne va ușura munca. Eu, având doar experiența articolelor de internet, citisem că fânul ar putea fi uneori problematic, datorită posibilelor semințe de ierburi conținute. Aici la oraș eu încă nu cunosc furnizori de încredere, așa că m-am hotărât pentru anul acesta pentru mai sigurele paie.

      Răspunde
  2. adra_bell

    Ma alatur si eu, cum sa nu!
    Am incercat anul trecut cele trei surori, porumb+fasole+dovlecel. Dar am fost nerabdatoare si am plantat fasolea prea devreme, sau poate a fost un soi neobisnuit de viguros. S-a catarat pe porumb si l-a rupt. In fine, am facut multe alte greseli, anul trecut a fost primul meu an de gradinar.

    Răspunde
    1. Andreea Autor articol

      Ce bine că ne adunăm mai mulți! Poate povestești în articolul tău următor și câteva din învățăturile pe care le-ai tras anul trecut. Voi avea grijă atunci să sădesc porumbul cu ceva timp înainte fasolei, să-i creez un pic de avantaj. Abia aștept și textul tău.

      Răspunde
  3. Pingback: Gradina cu flori din Antwerpen | Viata ca un cupcake

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *